Numita si perla turismului croat, a reprezentat initotdeauna tezaurul bogatiei arhitectonice si culturale pentru turisti, iubitorii de cultura si artisti, zidurile si fortaretele vechiului oras fiind incluse in lista UNESCO a mostenirilor culturale. Pe langa vizitarea obiectivelor naturale si culturale ale orasului si excursiile in vecinatatea acestuia, turistii pot face o vizita printului care are obligatia de a-si primi oaspetii la Palatul Rector.
De asemenea, nu trebuie pierduta ocazia de a ajunge in insula Mljet care este unul dintre parcurile nationale ale Croatiei. Dubrovnik este si gazda unui festival de drama, muzica si folclor care este in mod cert cel mai mare si cel mai remarcabil eveniment cultural care se desfasoara anual intre 10 iulie si 25 august. Cu aceasta ocazie intregul oras se transforma intr-o scena uriasa, ceea ce reprezinat un stimul in plus pentru artisti si un motiv suplimentar de incantare si placere pentru spectatori.
Date istorice:
Dubrovnik a fost fondat prin unirea a doua mici orasele: Laus care era doar o mica insula pe coasta de sud a Dalmatiei, ce oferea adapost pentru refugiatii italieni din orasul Epidaurum si Dubrava o asezare a imigrantilor slavi la poalele dealului Srđ. Stramtoare de pamant umed a fost mai tarziu umpluta cu pamant, unificand orasul in jurul nou-formatei piete.
Orasul a fost fortificat, urmand sa fie construite doua porturi de fiecare parte a istmului. Comertul sau maritim a crescut, devenind singurul oras-stat pe coasta de est a Mari Adriatice, care rivaliza cu Venetia in Evul Mediu. Sprijinit de diplomatia sa prospera si experimentata, Dubrovnik a cunoscut un nivel remarcabil de dezvoltare in secolele XV si XVI.
Dubrovnik a fost unul dintre centrele de dezvoltare a limbii croate, loc natal pentru numerosi poeti si scriitorii ca Ivan Gundulić si Marin Držić. Notabili au fost si pictorii Lovro si Vicko Dobričević, si oameni de stiinta ca Ruđer Josip Bošković si Marin Getaldić. Orasul a fost condus de aristrocatie, iar casatoria intre membrii celor trei clase sociale era strict interzisa. Şeful de stat cu rol ceremonial era Cneazul sau in timpul suzeranitatii venetiene Rectorul. Puterea adevarata insa era in mainile a doua Consilii (Vijeće) care aveau ca membri reprezentanti ai nobilimii. Guvernul orasului Dubrovnik era liberal in cateva lucruri. A abolit sclavia in 1418 si a devenit primul stat care a recunoscut independenta nou-formatei tari, Statele Unite ale Americii. Vechiul steag al orasului contine cuvantul Libertas (libertate), iar la intrarea in fortareata Lovrijenac, amplasata in afara zidurilor orasului, se afla inscriptia Non bene pro toto libertas venditur auro, Nu e bine sa fie vanduta libertatea, pentru tot aurul.