Prima atestare documentara a localitatii Baile Olanesti dateaza din 19 iulie 1527.
Apele minerale de la Olăneşti sunt menţionate prima dată într-un hrisov din 1760 şi sunt numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moşia clucerului Toma Olănescu care construieşte primele camere de băi.

In privinta denumirii localitatii Olanesti, parerile sunt impartite. Unele izvoare sustin ca numele statiunii provine de la cavalerii armatei austriece. Acestia se numeau "olane", respectiv "ulani". Altii sunt de parere ca numele se datoreaza in mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma Olanescu. Vestea efectului tămăduitor a fost intarita chiar de conducătorul revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu, care se retragea aici, pe moşia Olanestilor impreuna cu grupul sau de boieri.

Primele analize ale acestor ape au fost facute de dr. Karl Friedrich Siller in anul 1830 ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1853-1854 se face a doua analiza de catre Petrache Poenaru, iar mai târziu , de profesorul de chimie Alexe Marin.

În urma cererii generalului dr. Carol Davila, care vizitase statiunea împreuna cu elevii scolii de medicina din Bucuresti, în anul 1869, d-rul chimist Bernath Lendway face o noua analiza a izvoarelor si comunica rezultatul în ziua de 14 iunie 1869 printr-o telegrama in care isi manifesta surprinderea si incantarea, numind apele ca fiind “de natura extraordinara“.
În anul 1873 apele minerale de la Olanesti sunt trimise la Expozitia din Viena, unde sunt din nou examinate, obtinand Medalia de Aur.

Dupa lucrarile chimice, analitice, comparatice, apele minerale de la Olanesti, s-au comparat cu mai multe surse straine si s-a constatat ca studiile geologice si hidrologice efectuate de dr.Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca si analizele chimice ale tuturor izvoarelor minerale facute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca în anul 1922 sa poata începe captarea, dupa cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 surse de ape minerale. Actiunea a beneficiat si de sprijinul casei Rumpel A.G. din Viena, specializata în astfel de lucrari.

Asezare si climat Baile Olanesti
Statiunea Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale.

Baile Olaneşti, perla a staţiunilor romanesti, este situata în Nord-Estul Olteniei, jud.Valcea, la o distanţă de 18 km. de Rm. Valcea si la o altitudine de 450 m, intr-o zona colinars cu paduri de foioase. Spre nord si vest este inchisa de crestele calcaroase ale masivului Capatanei: Candoaia (1494 m), Stogul (1494 m), Caprareasa (1799 m), Vanturarita (1873 m) si Gera (1885 m).

Statiunea Olanesti are un climat placut, cu influente mediteraneene, caracterizat prin ierni blande si veri racoroase, cu temperatura medie de +9 grade C, precipitatii moderate si nebulozitate scazuta.

Factorii naturali de cura, şi anume factorul climatic, relieful variat şi factorul hidromineral, ce consta in cele peste 35 surse hidrominerale (30 izvoare şi 5 sonde ), dau posibilitatea tratarii la Olanesti a unei palete largi de afecţiuni.

Afectiuni ce pot fi tratate la Baile Olanesti
Statiunea se gaseste printre putinele locuri din tara unde se efectueaza tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona direct de la sursa

Afecţiunile ce pot fi tratate la Olăneşti sunt:

- afectiuni digestive: esofagite, gastrite cronice hipoacide si hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat;
- afecţiuni renale şi ale căilor urinare: litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, glomerulonefrita cronică, cistită cronică;
- afecţiuni cronice ale ficatului şi căilor biliare: dischinezie biliară,colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă (cu calculi nemobilizabili), tulburări după ficat operat (colecistoctemie), hepatită cronică stabilizată, pancreatită cronică;
- afecţiuni respiratorii: rinosinuzite cronice alergice, bronşita cronică astmatiformă, astm bronşic alergic, noxe profesionale, stări după pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronşite cronice, traheobronşite cronice, bronsectazie;
-afecţiuni metabolice şi de nutriţie: diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, gută, obezitate;
- afecţiuni dermatologice: psoriazis,ihtioze incipiente,keratodermii eczeme cronice,neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite;
- afecţiun alergice: de diferite tiologii(alimentare,medicamentoase bacteriologice) şi cu manifestări diferite (respiratorii, digestive, cutanate: urticarii cronice, prurituri, dermite alergice de contact, eczeme profesionale);
- boli profesionale (intoxicaţii cu metale grele: Pb, Hg, As);
- afecţiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială stadiul 1 si stadiul ½, arteropatii periferice;
- afecţiuni asociate: afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, stări posttraumatice, osteoporoză, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroză astenică;
- afecţiuni endocrine;
- afecţiuni ginecologice cronice

Tratamentul balnear de Olanesti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne: profilactic (profilaxie primara sau cura de sanatate la cei sanatosi, si profilaxie secundara – preventie a recaderii bolii), curativ si recuperational.

Tratamenul balnear de Olanesti se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie).

In cura interna, s-a generalizat metoda administrarii a 6 prize de apa pe zi, pe cat posibil direct de la sursa (buvetele amenajate in statiune), deoarece apele hipotone si izotone (care contin sulf tritabil tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase) isi pierd stabilitatea in contact cu aerul, isi modifica atat aspectul, cat si actiunile farmacodinamice in cateva ore. Acesta este motivul pentru care aceste ape nu se imbuteliaza si nu se comercializeaza. Unele ape trebuie incalzite la anumite temperaturi inainte de administrare. In hotelurile mari, exista baruri de ape minerale aprovizionate la ore fixe de 6 ori pe zi.

Pentru cura externa, in statiune sunt prezente urmatoarele facilitati:

- un pavilion cu instalatii pentru bai calde si instalatii pentru irigatii vaginale, unde se fac zilnic peste 1000 de bai.
- sectie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac: bai generale, bai partiale, dusuri, dus-masaj, dus subacvatic, impachetari cu parafina, masaj uscat, bai cu plante medicinale, bai cu bule de aer.
- sectie de electroterapie: solux, bai de lumina partiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie, bai galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- sectie de tratament cu instalatii de aerosoli.
- sala de cultura medicala, kinetoterapie (kinetoterapie individuala si de grup;kinetoterapie cu aparatura speciala (bicicleta ergometrica, steppere, covor rulant, etc.), hidrokinetoterapie individuala si de grup la piscina.
- in cadrul Hotelului Parang exista o baza de tratament de fizioterapie si termoterapie unde se pot face zilnic cate 1286 proceduri medicale, printre care:
- bai cu bule si dus sbacvatic, bai galvanice, bai minerale, bai de plante
- injectii cu apa minerala, curent diadinamic, ionizari, solux, interdin
- stereodinatar, ultrasunete, impachetari cu parafina, masaj, aerosoli
- magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte, laser
Unitatea mai este dotata si cu o sala cultural-sportiva, 6 cabinete medicale, o sala de sterilizare si un laborator pentru analize medicale.
- in cadrul Hotelului Olanesti exista 4 cabinete medicale, 8 cabinete de fizioterapie unde se efectueaza o serie de proceduri ca tratament asociat curei de ape, o sala de fitness, o piscina acoperita.

Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul si profilaxia bolilor. Ea consta in schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile.

Climatoterapia consta in doi factori foarte importanti in tratamentul curativ, cat si in cel profilactic:
- o actiune de calmare, linistire, eliberare de stress.
- activ excitant: miscarea sistematica sub forma unei cure de teren (excursii, sport alternat cu ore de odihna).

Dietoterapia
La Olanesti, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se intocmesc si se prepara zilnic un numar de 5 regimuri majore. Folosind clasificarea dupa prof. Pevzner, care clasifica dietoterapia in 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, in Olanesti se servesc dietele 1, 2, 3, 4, 5, in care se pot incadra toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita si un regim alimentar.

De asemenea, si in in pensiunile şi restaurantele hotelulurilor se pot servi meniuri dietetice corespunzatoare afectiunii de tratat: dieta hiposodata, hipoacida, hipoproteica, hipolipidica, hipoglucidica (diabet). 

Biserica lui Horea

Ca monument al arhitecturii populare romanesti, bisericuta de lemn din Olanesti prezinta o mare valoare nu doar prin maiestria artistica a mesterilor care au faurita, ci si prin valoarea sa de monument istoric, data de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea, motul care a condus la 1784 cea mai mare rascoala a taranilor din Transilvania. Undeva intr-un colt tainic al bisericii sunt ascunse cuvintele "Nicula Urs" si in fiecare aschie de lemn inca se simte o parte din sufletul lui si al romanilor mult-incercati de peste munti.

Cum satenii din Albac, hotarasera construirea unei biserici de piatra la inceputul secolului XX, s-a hotarat ca vechea bisericuta sa fie vanduta unei alte asezari fara lacas de cult. Aflat in prima calatorie in Muntii Apuseni, marele om politic roman Ion I.C. Bratianu, ministru de Interne in Guvernul Dimitrie A. Sturdza, a aflat si a cumparat cu banii sai biserica in toamna anului 1907. Mesterul dulgher Nicolae din Sohodol si ajutoarele sale au demontat lacasul (insemnele de pe barne pot fi vazute si astazi), l-au trasportat ca "lemne de foc" (in actele stapanirii austro-ungare) pe sanii pana la gara Turda si apoi in vagoane de marfa speciale pana in ceea ce era atunci Romania. Biserica a fost reconstruita pe temelie noua la Florica, pe mosia parinteasca a Bratienilor, ca un simbol viu al neatarnarii si al sperantei reintregirii tarii. Dupa plecarea sa din Muntii Apuseni, Ion I.C. Bratianu spunea:"...Desenul lui Coaches si Biserica lui Horea sunt amintiri scumpe ale primei mele calatorii in Muntii Apuseni."

In 1908, poposind la Florica, Octavian Goga este profund impresionat de bisericuta, de simbolul pe care il reprezenta, scrie o tulburatoare poezie, al carei text strajuie intrarea in biserica.

In anul 1954, Patriarhul Justinian a cercetat bisericuta uitata in darapanare la Florica si a hotarat mutarea ei la Olanesti, unde a fost reconstruita urmand vechile insemnari si a fost impodobita cu pictura noua si Sfinte Odoare pe cheltuiala Patriarhiei Romane. In duminica din 12 octombrie 1958, biserica a fost sfintita.

Alte biserici in Olanesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere.

In Baile Olanesti:
- Biserica Neamului
- Biserica fostului schit Comanca
- Schitul Bradu

In Olanesti-sat:
- Biserica Sf. Nicolae
- Biserica din Cormosesti
- Biserica Sf Voievozi
- Biserica Sf. Ingeri din Cheia

In apropierea Olanestiului:
- Schitul Iezer
- Schitul Pahomie
- Schitul Patrunsa
- Manastirea Frasinei

Rezervatii naturale Baile Olanesti
Parcul National Buila Vanturarita

Masivul Buila-Vanturarita este situat în partea central-nordica a Judetului Valcea si face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese în evidenta fata de lantul principal al acestora, atat prin dispunere, cat si prin relief. Creasta principala a Muntilor Capatanii este constituita preponderent din sisturi cristaline. Masivul Buila-Vanturarita se intinde de la vest de Cheile Bistritei pana la est de Cheile Olanestilor.

Masivul Buila Vanturarita, prin potentialul sau deosebit, intruneste conditiile optime dezvoltarii si practicarii diferitelor forme de turism, precum turism montan, agroturism, turism monahal, sportive, de odihna si relaxare, etc.

In Parcul national Buila Vanturarita se gasesc 2 rezervatii importante: Rezervatia de Tisa si Rezervatia naturala Stogu.
Rezervatia de Tisa din Muntii Buila Vanturarita cu varful Vanturarita Mare (1855 m) este declarata Parc National prin Hotararea de Guvern nr.2151 / 30 noiembrie 2004.
Flora masivului Buila Vanturarita cuprinde numeroase specii protejate , pana in prezent fiind identificate peste 22 de specii, printe care tisa, bradisorul, floarea de colt si iedera alba..
Datorita dispunerii in trepte a masivului, aici se intalneste o fauna de clima calda, submediteraneana, cat si specii relicte, glaciare precum si numeroase specii protejate printre care capra neagra, cerbul, rasul, bursucul, vipera, soparla de stanca, cocosul de munte, etc.

Rezervatia Radita - Manzu din Muntii Capatanii

Cai de acces: Din Olanesti se merge pe drumul forestier ce urca in lungul vaii Olanesti, pana la confluenta cu Paraul Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie.
Rezervatia Radita – Manzu este o rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii , Munceii Olanestilor, in bazinul superior al Paraul Olanesti si la o altitudine intre 650- 950 m. Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca floarea de colt ,iedera alba , stanjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare ca ursul brun si capra neagra.

Alte rezervatii:

Rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa
Rezervatia de nuferi albi si galbeni din Baile Olanesti

Cheile Cheii sunt situate in partea de nord-est a Masivului Buila-Vanturarita, fiind niste chei tipice pentru Carpatii nostrii. Cu automobilul aveti acces atat la partea de intrare cat si la iesira din chei. Din Ramnicu Valcea o luati in directia Bailor Olanesti si dupa 12 km faceti stanga spre satul Cheia. Treceti de sat si pe langa niste schituri, traversati pe un pod apa care iese din chei, urcati un munte pe serpentine, treceti printr-un tunel si coborati la Cantonul Cheia, punct de intrare in chei.

In Cheile Cheii se gasesc numeroase pesteri (pe cale sa devina rezervatii naturale):

- pestera cu lac din Cheile Cheii
- pestera Pagodelor din Cheile Cheii
- pestera Caprelor din Cheile Cheii
- pestera cu Perle si pestera Rac din Cheile Cheii
- pestera Clopot din Cheile Cheii