Munţii Făgăraş (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m, cea mai mare altitudine din România), oferă călătorului un spectacol de neuitat, crestele lor semeţe fiind acoperite de zăpadă 8 - 9 luni pe an. Circurile glaciare, în care s-au format „iezerele”, întinsele păduri de foioase şi molid, păşunile alpine cu flora lor bogată şi caprele negre, completează atracţiile Munţilor Făgăraş şi explică renumele lor turistic. Munţii Piatra Craiului, care atrag în fiecare an tot mai numeroşi turişti (în primul rând alpinişti), răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile ce se deschid la picioarele lor unde pereţii abrupţi se prăbuşesc vertical. Aici creşte garofiţa Pietrei Craiului, plantă declarată monument al naturii, care nu se mai întâlneşte în altă parte pe glob. Munţii Bucegi (cu vf. Omu de 2.505 m), cel mai „bătut” masiv din Carpaţii României, dispune de o bună amenajare pentru excursiile şi drumeţiile montane fiind abordabili în orice anotimp de aproape toate categoriile de turişti. Munţii Ciucaş, un uriaş parc de recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului şi prin atmosfera de linişte şi puritate a mediului ce oferă condiţii prielnice turismului montan. Stâncile de calcar şi conglomerate iau aici forme ciudate „Tigăile Ciucaşului”, „Babele la Sfat”, „Mâna Dracului”, „Sfinxul Bratocei”. Culoarul Rucăr - Bran, între Munţii Piatra Craiului şi Bucegi, oferă la fiecare pas privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase dar şi satisfacţia cea mai de preţ în ceea ce priveşte traversarea lor.
Rezervaţii şi monumente ale naturii
Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, rezervaţie floristică în Depresiunea Făgăraşului (lângă comuna Şercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care înfloresc la sfârşitul lui mai, reprezintă una din splendorile României, ce atrage numeroşi turişti, iubitori ai frumuseţilor naturii. Pădurea Bogăţii, rezervaţie forestieră în Munţii Perşani, (între Hoghiz şi Măieruş, pe 17 km) formată în special din făgete, adăposteşte o faună bogată, fiind însă şi teren de vânătoare cu regim de rezervaţie. Bazaltele de la Racoş, rezervaţie geologică în vestul munţilor Perşani, lângă Rupea, (pe DN Braşov - Sighişoara), cuprinde spectaculoase formaţiuni eruptive bazaltice. Mlaştina de la Hărman, rezervaţie botanică (la 18 km nord-est de Braşov), adăposteşte floră şi faună rară cu numeroase relicte glaciare. Aici cresc şi plante carnivore. Purcăreni, rezervaţie paleontologică şi geologică din Munţii Întorsurii, (la 6 km de Satulung), unde s-a identificat o bogată asociaţie de corali şi crustacee. Punctul fosilifer Ormeniş, rezervaţie paleontologică din estul Munţilor Perşani, cunoscută pe plan internaţional, cu fosilele ce aparţin cretacicului superior.
Staţiuni turistice
Poiana Braşov, staţiune turistică climaterică modernă a sporturilor de iarnă, de interes naţional şi internaţional, la poalele Muntelui Postăvaru (la 1.030 m altitudine, la 12 km de Braşov şi la 190 km de Bucureşti), solicitată de amatorii de schi. Stratul de zăpadă de pe Muntele Postăvaru se menţine timp de 4-5 luni pe an. Pune la dispoziţia turiştilor o variată reţea de transport pe cablu şi numeroase pârtii de schi de care pot să beneficieze toţi cei care doresc să schieze (atât copii şi începători cât şi avansaţi). Este însă locul ideal şi pentru petrecerea lunilor de vară. Clima de munte (cu aer bogat în ozon), lacul artificial (ce oferă numeroase posibilităţi de agrement), potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumeţii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare), unităţile de cazare confortabile justifică pe deplin renumele internaţional al acestei staţiuni. Căile de acces sunt: feroviare - gara Braşov, apoi autobuzul până în staţiune, curse regulate, rutiere - din orice direcţie până în Braşov, apoi drum local până în staţiune. Predeal, staţiune de odihnă de mare atracţie, (la 1.100 m altitudine aşezare urbană la cea mai mare înălţime din România, la 25 km sud de Braşov), beneficiază de o poziţie excepţională ce deschide privirilor o splendidă panoramă spre Văile Timişului şi Prahovei, spre peisajul munţilor împăduriţi din jurul său (Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare). Are avantajul de a dispune de excelente pârtii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum şi de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarnă deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zăpadă depăşeşte 40 cm în februarie). Este şi un important punct de plecare în excursii pe munţii din jur care sunt uşor accesibili. Aici se organizează serbări, carnavaluri, diverse alte manifestări de amploare. Confortul modern, atmosfera deconectantă, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilităţi de agrement îi conferă valenţele unei staţiuni ce se ridică la standardele internaţionale. Căile de acces sunt: feroviare - gara Predeal pe linia Bucureşti - Braşov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucureşti sau de la Braşov, DN 71 de la Târgovişte sau de la Sinaia. Pârâul Rece, staţiune climaterică (la 960 m altitudine, la 9 km de Predeal). Timişul de Sus, staţiune climaterică (la 820 m altitudine, la 5 km de Predeal şi la 19 km de Braşov).
Vestigii istorice
Cetatea Braşovului din Braşov a cărei construcţie a început în 1395 la îndemnul regelui Sigismund de Luxemburg. La acea vreme a fost cea mai puternică cetate din Transilvania. Cetatea Făgăraşului din Făgăraş, pe ruinele unei vechi cetăţi de lemn (sec. XV) a cunoscut o mare strălucire servind în repetate rânduri ca reşedinţă princiară. Aici şi-a adăpostit domnitorul Mihai Viteazul familia în timpul luptelor din 1599 - 1600. Se păstrează şi azi în centrul oraşului. Cetatea Feldioara din Feldioara (la 21 km nord de Braşov pe DN 13), ridicată de cavalerii teutoni între 1211 - 1225 (cetatea Merienburg) şi apoi transformată în 1457 în cetate ţărănească (azi doar ruine). Sub zidurile cetăţii a avut loc lupta dintre oştile moldovene ale lui Petru Rareş şi cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529). Cetatea Prejmer (sec. XV), cu ziduri groase de 3- 4 m, în interior având aproape 300 de camere dispuse în mai multe etaje. Bastionul Ţesătorilor din Braşov (1421 - 1573), cel mai bine păstrat dintre bastioanele cetăţii, considerat ca o construcţie unică de acest gen din ţară. Azi adăposteşte muzeul „Cetatea Braşovului”. Castelul Bran (la 22 km de Predeal), remarcabil monument de arhitectură construit între 1377 - 1382, pe o stâncă de 60 m, îndeplinea funcţii militare şi funcţiile unui punct de vamă. Deşi a suferit numeroase transformări, această fortăreaţă impunătoare mai păstrează elemente ale stilului gotic original. Astăzi găzduieşte un muzeu de artă feudală (arme şi mobilier de epocă, trofee de vânătoare). Prin atmosfera medievală autentică pe care o degajă, este asociat cu celebra legendă a vampirului Dracula (ce-şi are obârşia în Evul Mediu transilvănean). Castelul de la Sâmbăta de Sus, (la 20 km sud-vest de Făgăraş), ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), astăzi doar ruine. Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit de baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1770). Alte vestigii istorice: Castrul roman Cumidava de la Râşnov, azi doar ruine, Castrul roman Pons Vetus de la Hoghiz, azi doar ruine, Cetatea Cohalului de la Rupea (sec. XII), a rezistat invaziei tătăreşti din 1241, Cetatea Breaza (sec. XIII), atribuită lui Negru Vodă, Cetatea ţărănească de la Râşnov (sec. XIV), Cetatea Codlea (1432), înălţată de puternice bresle de meşteşugari, Poarta Ecaterina din Braşov (1559), construită în stilul Renaşterii, Bastionul Fierarilor din Braşov, Turnul Negru din Braşov, Turnul Alb din Braşov, Castelul Haller de la Hoghiz (1553), Castel feudal de la Racoş (1625).
Edificii religioase
Biserica Neagră din Braşov (1385 - 1477), unul dintre cele mai importante monumente de artă gotică din România, impresionează prin masivitate, prin bogăţia artistică a arhitecturii, prin comorile pe care le păstrează precum şi prin trecutul său istoric. Numele provine de la zidurile sale înnegrite de fumul unui incendiu uriaş care a cuprins tot Braşovul în 1689. În interiorul ei se află una dintre cele mai mari orgi din ţară precum şi o colecţie de covoare vechi orientale (sec. XV-XVIII). Biserica Bartholomeus din Braşov, cel mai vechi monument de arhitectură din oraş, zidit în 1223 în stil romanic, ulterior adăugându-se elemente ale stilului gotic. Biserica „Sfântul Nicolae” din Braşov, construcţia a început în 1495 din porunca lui Neagoe Basarab şi a durat aproape un secol. Renovările ulterioare i-au dat o înfăţişare neobişnuită rezultată din îmbinarea diferitelor stiluri arhitectonice. Biserica Hărman, (la 12 km nord-est de Braşov), construită în stil romanic, cu elemente gotice, deţine fresce valoroase (sec. XIII). Alte edificii religioase: Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Făgăraş, zidită de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1694 - 1697), Biserică evanghelică din Râşnov, cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania (1384), Biserică săsească de la Codlea, Biserică luterană de la Feldioara (sec. XII - XV), Biserica reformată din Făgăraş (1712 - 1715), Biserică evanghelică de la Rupea (1488), Mănăstirea Sâmbăta din Sâmbăta de Sus, ctitorie a domnitorului Brâncoveanu (1688 - 1714).
Edificii culturale
Casa Sfatului din Braşov, în plin centru al oraşului o clădire monumentală menţionată în 1420. Turnul, înalt de 58 m, care domină piaţa, a fost construit între 1525 - 1428. Astăzi adăposteşte Muzeul judeţean. Muzeul primei şcoli româneşti din Braşov, adăpostit în clădirea vechii şcoli româneşti (amintită în documente în 1495). La şcoala din Scheii Braşovului s-a predat pentru prima dată în limba română (1559). Arhiva complexului muzeal păstrează tezaurul unor valori ce întregesc imaginea nepreţuită a tradiţiilor noaste de cultură.
Monumente şi statui
Statuia lui Johannes Honterus din Braşov, mare iluminist şi umanist sas, originar din Braşov (1498 - 1549). În 1530 a publicat o descriere a lumii, unul dintre cele mai solicitate manuale se geografie şi astronomie din acea vreme, iar în 1533 înfiinţează la Braşov prima tipografie din Transilvania.