Aşezată la o altitudine de 620 m, localitatea este străjuită de jur-împrejur de munţi împăduriţi, crenelând orizontul. Oraşul ocupă o poziţie centrală în ţinutul Obcinelor bucovinene, la distanţe apropiate aflându-se Vatra Dornei, Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Moldoviţa. Amplasat la poalele Rarăului, udat de apele râului Moldova şi cu un climat tipic subalpin, aerul ozonat, a atras numeroşi turişti chiar de la începutul sec. al XIX-lea. Iernile lungi şi bogate în zăpadă, verile răcoroase şi umede, pădurile de conifere şi apropierea de masivele Rarău şi Giumalău favorizează dezvoltarea permanentă a oraşului ca staţiune climaterică şi turistică. Prima atestare documentară este un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411. În evul mediu aici a fost centrul Ocolului Câmpulung, care cuprindea 13 sate de pe văile Moldovei, Bistriţei şi Dornei. După 1775 localitatea s-a dezvoltat datorită exploatărilor miniere şi forestiere, care au adus în zonă numeroşi colonişti de pe întreg cuprinsul imperiului, devenind târg. Astăzi doar zona centrală mai poartă amprenta perioadei austriece, prin construcţiile anterioare anului 1918. Oraşul Câmpulung Moldovenesc se desfăşoară astăzi pe o distanţă de cca. 12 km în lungime şi se situează în partea central – vestică a judeţului Suceava, în depresiunea cu acelaşi nume de pe cursul mijlociu al râului Moldova. Cu toate că oraşul este aşezat în inima zonei muntoase, două importante artere de comunicaţie transcarpatice - rutieră şi feroviară - care leagă nordul Moldovei cu Transilvania nordică, îl fac uşor accesibil. Câmpulung Moldovenesc ca şi
împrejurimile sale, are câteva obiective turistice interesante. Turistul sosit în
oraşul de la poalele Rarăului, dacă va voi să cunoască ceea ce are specific
această zonă şi care reflectă strădaniile şi creaţiile oamenilor în decursul
existenţei lor milenare, va trebui negreşit să facă un popas pentru a vizita
Muzeul “Arta Lemnului”– singurul de acest gen din România sau colecţiile
particulare cum ar fi cea de artă populară bucovineană “Ion Grămadă”, colecţia
de linguri din lemn “Ion Ţugui”, Expoziţia de sculptură în lemn a sculptorului
Ion Maftei. Există şi o serie de muzee săteşti, printre care cele huţule din
Breaza de Sus, Paltin sau Moldoviţa. Oraşul poate constitui un punct de plecare pentru adevărate călătorii la vestitele monumente istorice din Obcinile Bucovinei, cu valoare de unicat în întreaga lume, mănăstirile medievale cu frescă exterioară Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Humor şi Voroneţ constituind o atracţie turistică deosebită. De asemenea, oraşul Câmpulung Moldovenesc este situat u departe de minunata zonă montană Rarău - Giumalău. Teritoriul acesta cuprinde un şir de munţi şi văi care rivalizează în frumuseţe cu oricare regiune muntoasă din lume. Marea atractivitate a peisajului decurge din diversitatea şi complexitatea structurii sale, ce conferă regiunii calitatea
unui veritabil muzeu geologic natural. Astfel, relieful oferă imagini fascinante,
cu treceri de la culmile domoale ale obcinilor la masive greoaie, precum Giumalăul
sau la piscurile zvelte şi dantelate ale aflorismentelor calcaroase, aşa cum
sunt cele din masivul Rarău. Ţinutul este în cea mai mare parte acoperit de
păduri de conifere şi foioase, străbătut de ape repezi şi înţesat de monumente
ale naturii şi rezervaţii naturale geologice, forestiere şi floristice. Dintre
acestea amintim rezervaţiile geologice: Cheia Moara Dracului, Clipa triasică de
pe Pârâul Cailor, Cheia Lucavei şi Stânca Piatra Pinului; rezervaţia floristică
Fâneţele montane de la plaiul Todirescu; rezervaţii forestiere: Codrul secular
de la Slătioara, Pădurea seculară Giumalău şi rezervaţia mixtă Pietrele Doamnei
- Rarău. Dealtfel, pădurea a jucat un
rol însemnat în toponimia, onomastica, heraldica (steme), sfragistica (peceţi),
în civilizaţia acestor locuri şi în creaţia populară de aici. Vechea pecete a câmpulungenilor
reprezenta un tăietor de lemne ce dobora un brad cu toporul. Există pe aceste plaiuri
arbori multiseculari, molizi candelabri, ce împodobesc peisajul. Natura
locurilor a sensibilizat sufletul oamenilor, încât prin pitorescul ei se îmbină
armonios cu obiceiuri şi datini, cu măiestria podoabelor din portul
localnicilor. Într-un ţinut ca al Câmpulugului, în care dăinuie atâtea comori
naturale, istorice, culturale şi artistice, a fost firesc să vieţuiască şi unul
dintre cele mai bogate şi nealterate fonduri etnografice şi folclorice din
zonă. Mărturii despre cântece şi dansuri, arta portului popular şi alte
meşteşuguri artistice se găsesc şi astăzi în multe vetre ale satului
bucovinean. Foarte interesante şi de un farmec deosebit sunt festivalurile de
folclor şi manifestările periodice cu caracter folcloric din mai toate
localităţile bucovinene. Întâlnim aici spectacole însoţite de târguri ale
meşterilor populari şi expoziţii de artă populară, precum şi sărbători rituale
prilejuite de hramurile bisericilor şi mănăstirilor din Obcinile Bucovinei. Un
loc aparte în peisajul cultural câmpulungean îl ocupă Festivalul Internaţional Întâlniri
bucovinene, ajuns la a XVII-a ediţie, recunoscut ca cel mai mare festival de
folclor din Europa. Bucovina este un ţinut care de veacuri este un model de convieţuire
inter-etnică, istoria alcătuind aici un adevărat mozaic de neamuri care au
reuşit să trăiască împreună fără conflicte etnice majore: români, germani,
huţuli, polonezi, ucraineni, ruşi, lipoveni, evrei, armeni, ţigani. În
Bucovina, spune Anna Danielewicz, poetă din Silezia Inferioară, oamenii
“considerau că, de vreme ce vecinul vorbeşte o altă limbă şi are altă religie,
este evident că aşa trebuie să fie şi este un lucru normal. Nimeni nu se
considera mai presus, pentru că mai presus era Dumnezeu.” Aici, foştii
locuitori, strămutaţi, în timpul celui de-al doilea război mondial, în ţările
lor de origine, simt nevoia să se întoarcă, dacă nu altfel, măcar în cadrul
unor festivaluri ca acesta, iniţiat de bucovinenii din Polonia, în anul 1990,
şi care reuneşte formaţii ale bucovinenilor din Polonia, Ungaria, Ucraina şi
România. Oferta turistică atât de bogată a zonei Câmpulung Moldovenesc este
susţinută de o importantă reţea de structuri de primire, formată din hoteluri
de una, două şi trei stele, moteluri, pensiuni, cabane, şi ferme agroturistice,
case particulare şi case de vacanţă.