Prima mentiune despre existenta comunei se datoreste calugarilor de la Manastirea Putna care, in 1629 scriau ca, atunci cand Miron Barnovschi Movila a trebuit sa plece pentru a ocupa tronul Moldovei "a gasit tara ca fara domn, pradata de tatari si talhari, care au lasat Sucevita numai cu piatra, iar altii sunt la Carlibaba si manastirea sta in frica mare".

Prima atestare documentara, de la care localitatea isi are numele o aflam din scrisoarea parcalabului Sucevei, Mihaly Tolnay, datata din 1595 si in baza careia Nicolae Iorga a transcris "Hidronimul Carlibaba" sub forma de Cramabahalu.

In ceea ce priveste toponimele localitatilor de pe teritoriul comunei, acestea sunt mentionate pentru prima data in uricul din 15 Februarie 1410, cand Alexandru cel Bun a donat muntele Suhard manastirii Moldovita.

Comuna Carlibaba este situata in extremitatea nord-vestica a judetului Suceava, fiind ca intindere una dintre cele mai mari.

Comuna Carlibaba se invecineaza:
- la nord, cu Republica Ucraina;
- la nord-est, cu hotarele comunei Izvoarele Sucevei;
- la est, cu hotarele comunelor Moldova-Sulita, Breaza si Fundu Moldovei;
- la sud-est, cu hotarele comunei Iacobeni;
- la sud, cu Dorna Candrenilor;
- la sud-vest, cu judetul Bistrita Nasaud;
- la vest, cu judetul Maramures.

Centrul comunei este asezat la confluenta raului Bistrita cu paraul Carlibaba, in locul unde se despart muntii Tibaului, Obcina Mestecanisului si Muntii Suhardului, care inconjoara comuna.

Teritoriul comunei este foarte bogat din punct de vedere hidrografic, astfel ca raul colector Bistrita Aurie, care izvoraste din Muntii Rodnei si strabate teritoriul comunei, colecteaza apele afluentilor Tibau, Carlibaba, Bila, Lala, Rusaia si Diaca. In apele reci si limpezi traiesc si se dezvolta specii de pesti ca: pastravul, lipanul si lostrita. Vegetatia, alaturi de relief, contribuie la conturarea personalitatii peisajului comunei. In general, covorul vegetal este etajat, ca si clima si solurile, pe verticala, in raport cu altitudinea. Clima este temperat continentala de munte si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de + 3,9 grade C. Principalele formatiuni vegetale din zona sunt padurile de molid, care urca pana la altitudinea de 1.700m si ocupa peste 80% din teritoriul comunei. Fauna este cea intalnita in
toti Carpatii orientali, astfel ca fondul cinegetic consta din exemplare de urs brun, cerb carpatin, mistret, caprior, lup, vulpe. Speciile de pasari sunt numeroase.

Exista specii rare, ocrotite ca monumente ale naturii, precum cocosul de munte, cocosul de mesteacan, cinteza alpina, gaita de munte, bufnita, pitigoiul si altele.

Suprafata comunei este de 272 km patrati iar populatia comunei este de 2.077 persoane. Comuna are in componenta 6 sate: Carlibaba, Carlibaba Noua, Iedu, Sesu, Tibau, Valea Stanii.

Economia locala este reprezentata de agenti economici profilati pe activitati de exploatare forestiera, prelucrarea laptelui si a carnii, comert, mici mestesuguri. Agricultura este reprezentata prin existenta unei suprafete agricole de 4.866 ha, din care: suprafata arabila 94 ha, pasuni 4.104 ha, fanete 738 ha. Efectivele de animale existente in comuna sunt reprezentate de: 974 capete bovine, 428 capete porcine, 387 capete ovine si peste 200 pasari.

Reteaua de invatamant cuprinde 7 unitati, din care 2 gradinite si 5 scoli; populatia scolara este formata din 400 elevi, iar personalul didactic din 24 de persoane. In comuna exista un camin cultural si doua biblioteci.

Asigurarea serviciilor de sanatate se realizeaza prin intermediul unui dispensar uman, deservit de 2 medici si 2 cadre medii sanitare.

Infrastructura: accesul in comuna Carlibaba se face numai pe cale rutiera. Lungimea drumurilor publice este de 80 km, din care drumuri modernizate 19 km, drumuri pietruite 51,5 km si drumuri de pamant 9,5 km. Comuna nu dispune de retea pentru apa potabila, retea de canalizare, linii de cale ferata. Dintr-un total de 2077 locuitori, numai 114 sunt conectati la reteaua de telefonie si 420 sunt abonati la radio si televiziune.

Formele de relief, clima si vegetatia, alcatuiesc un cadru natural atractiv care, nefiind poluat de activitati industriale, permite desfasurarea de activitati turistice specifice. In sezonul de iarna exista posibilitatea amenajarii unei partii de schi, iar in celelalte anotimpuri pot fi satisfacute cele mai exigente gusturi ale amatorilor de drumetie.

Zona are caracter istoric, etnografic si cultural. Obiectivele turistice mai importante sunt: monumentul comemorativ care aminteste de trecerea lui Bogdan I (1359) prin aceasta comuna, rezervatia geologica Piatra Tibaului si rezervatia Lala.